O definiție pentru bonvivant

BONVIVÁNT s. m. om vesel, chefliu. (< fr. bon vivant)

Intrare: bonvivant
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bonvivant bonvivantul
plural
genitiv-dativ singular bonvivant bonvivantului
plural
vocativ singular
plural