2 definiții pentru bonvivant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bonvivant s.m. (fam.) Om vesel, chefliu. • pl. -ți. /<fr. bonvivant.
BONVIVANT s. m. om vesel, chefliu. (< fr. bon vivant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: bonvivant
bonvivant substantiv masculin
| substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bonvivant, bonvivanțisubstantiv masculin
- 1. Om vesel, chefliu. MDN '00
etimologie:
- bon vivant MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.