O definiție pentru bodyguardism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bodyguardism s. m. Ocupația de bodyguard ◊ „Zdrahonții cu grade [sunt] convertiți la bodyguardism.” R.lit. 16/94 p. 2 (din bodyguard + -ism)
Intrare: bodyguardism
bodyguardism substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)