O definiție pentru blunt
Argou
blunt, blunturi s. n. (tox.) 1. frunză de canabis legată cu sfoară și lăsată să se usuce. 2. țigară de canabis.
Intrare: blunt
blunt substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)