opțiuni
  • info
2 intrări
2 definiții

Explicative DEX

blotorit sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: blotori] (Reg; nob) Blotorire.

blotori vt [At: ALRT II, 40 / Pzi: ~resc / E: nct] (Reg; pbl) A clăti.

Intrare: blotorit
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blotorit
  • blotoritul
plural
  • blotorituri
  • blotoriturile
genitiv-dativ singular
  • blotorit
  • blotoritului
plural
  • blotorituri
  • blotoriturilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: blotori
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • blotori
  • blotorire
  • blotorit
  • blotoritu‑
  • blotorind
  • blotorindu‑
 singular plural
  • blotorește
  • blotoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • blotoresc
 (să)
  • blotoresc
  • blotoream
  • blotorii
  • blotorisem
a II-a (tu)
  • blotorești
 (să)
  • blotorești
  • blotoreai
  • blotoriși
  • blotoriseși
a III-a (el, ea)
  • blotorește
 (să)
  • blotorească
  • blotorea
  • blotori
  • blotorise
plural I (noi)
  • blotorim
 (să)
  • blotorim
  • blotoream
  • blotorirăm
  • blotoriserăm
  • blotorisem
a II-a (voi)
  • blotoriți
 (să)
  • blotoriți
  • blotoreați
  • blotorirăți
  • blotoriserăți
  • blotoriseți
a III-a (ei, ele)
  • blotoresc
 (să)
  • blotorească
  • blotoreau
  • blotoriră
  • blotoriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

blotorit, blotoriturisubstantiv neutru

etimologie:
  • blotori MDA2

blotori, blotorescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.