bloj, ~oaje [At: ȚICHINDEAL, F. 229 / V: (1) ~oajă sf / Pl: ~i, ~oaje / E: nct] 1-2 smf, a (Om) ordinar. 3-4 smf, a (Om) prost. 5 sm Persoană mascată Si: (înv) mască. 6 sm Personaj care face pe măscăriciul la jocurile călușarilor, „turca” și „mutu’ cu mutoașca”. 7 sf Sperietoare. 8 smf Cerșetor.

BLOJ, BLOAJĂ I. adj. și sm. f. Băn. Murdar, neîngrijit: tocmai ești cu dreptul bloj și mojic (ȚICH.); te-ai făcut bloajă (PĂC.). II. BLOJ sm. 1 Sperietoare, momîie (pentru alungat păsările) (RV.-CRG.) ¶ 2 Persoană mascată (în jocul călușarilor, în carnaval) (PAMF.).