Definiția cu ID-ul 949030:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bleándură, bleandure, s.f. – (reg.) Femeie cu moravuri ușoare (Bilțiu, 1999). – Probabil din bleandă „leneș, bleg, molâu” (et. nec.) + suf. -ură; cf. săs. flander, germ. Flander „cârpă, zdreanță”, Flanderl „fată ușuratică”.