2 definiții pentru black-out
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
black-out [’blekaut] s.n. (milit.) Măsură de apărare antiaeriană caracterizată prin camuflaj total; întuneric complet. ◊ Fig. Expr. A face black-out = a păstra tăcere completă. • /<engl. black-out.
BLACK-OUT [BLEC-AUT] s. n. (mil.) măsură de apărare antiaeriană prin camuflaj total; întuneric complet. ◊ (fig.) a face ~ = a păstra tăcere completă. (< fr. black-out)[1] corectat(ă)
- Corectat etimologia (back-out în original). — gall
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: black-out
black-out substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
black-out, black-outurisubstantiv neutru
- 1. Măsură de apărare antiaeriană prin camuflaj total; întuneric complet. MDN '00
- 1.1. A face black-out = a păstra tăcere completă. MDN '00
-
etimologie:
- black-out MDN '00