O definiție pentru bipui


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bipui, bipuiesc v. t. a da un bip / bipuri, a apela de pe un telefon mobil o altă persoană cu telefon mobil, fără a afectua propriu-zis o convorbire telefonică.

Intrare: bipui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bipui
  • bipuire
  • bipuit
  • bipuitu‑
  • bipuind
  • bipuindu‑
singular plural
  • bipuiește
  • bipuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bipuiesc
(să)
  • bipuiesc
  • bipuiam
  • bipuii
  • bipuisem
a II-a (tu)
  • bipuiești
(să)
  • bipuiești
  • bipuiai
  • bipuiși
  • bipuiseși
a III-a (el, ea)
  • bipuiește
(să)
  • bipuiască
  • bipuia
  • bipui
  • bipuise
plural I (noi)
  • bipuim
(să)
  • bipuim
  • bipuiam
  • bipuirăm
  • bipuiserăm
  • bipuisem
a II-a (voi)
  • bipuiți
(să)
  • bipuiți
  • bipuiați
  • bipuirăți
  • bipuiserăți
  • bipuiseți
a III-a (ei, ele)
  • bipuiesc
(să)
  • bipuiască
  • bipuiau
  • bipui
  • bipuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)