2 definiții pentru binevestitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

binevestitor, ~oare smf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: binevesti + -tor] (Înv) 1-2 (Persoană) care aduce o veste bună.

binevestitór, -oáre adj. Vestitor de bine. V. blagoveșnic.

Intrare: binevestitor
binevestitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • binevestitor
  • binevestitorul
  • binevestitoru‑
  • binevestitoare
  • binevestitoarea
plural
  • binevestitori
  • binevestitorii
  • binevestitoare
  • binevestitoarele
genitiv-dativ singular
  • binevestitor
  • binevestitorului
  • binevestitoare
  • binevestitoarei
plural
  • binevestitori
  • binevestitorilor
  • binevestitoare
  • binevestitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)