2 definiții pentru belitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
belitor, ~oare [At: ANON. CAR. / Pl: ~ori, ~oare / E: beli + -tor] (Înv) 1-2 smf, a (Persoană) care jupoaie vitele (la abator).
BELITOR I. adj. verb. BELI. Care belește pieile animalelor. II. BELITOR sm. Jupuitor (de piei).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: belitor
belitor adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |