8 definiții pentru belezic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
belezic sn [At: (a. 1821) DOC., ap. ȘIO / V: -zac, (reg) berezăc, berezâc / Pl: ~uri / E: tc belezyk] 1 (Înv) Inel sau brățară care leagă patul puștii de țeavă. 2 (Reg) Brățară de piele care prinde capul curelei ce iese din cataramă.
‡BELEZIC (pl. -icuri) sn. ⚔️ Verigă, brățară ce leagă patul puștii de țeavă (ȘĂIN.) [tc. belezyk].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
belezíc n., pl. urĭ (turc. bilezik. V. belcĭug). Sec. 19. Brățară la pușcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
belezâc sn vz belezic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
berezăc sn vz belezic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
berezâc sn vz belezic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍BEREZÎC (pl. -icuri) sn. Olten. Brățara de piele care prinde capul curelei ce iese din cataramă (CIAUȘ.) [BELEZIC].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
belezic, s.n. (înv.) inel, verigă la pușcă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||