3 definiții pentru bancurist
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bancuríst s.m. (glum.) Persoană care face glume, bancuri. • pl. -iști. /bancuri, pl. lui banc2 + -ist.
bancurist s. m. (glumeț) Persoană care face bancuri ◊ „George Pruteanu, ghidușul care ne mai descrețește frunțile din când în când, domnia sa fiind cam ultimul «bancurist» sadea, răspunde calm [la o întrebare].” D. 136/95 p. 14 (din pl. bancuri + -ist)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
bancurist, bancuriști s. m. v. bancagiu
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bancurist
bancurist substantiv masculin
| substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)