Definiția cu ID-ul 898351:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂÚT2, -Ă, băuți, -te, adj. 1. (Cu înțeles activ, mai ales în legătură cu mîncat) Care a băut și și-a astîmpărat setea. Să vii mîncat și băut. 2. Care a băut (mai mult decît trebuie) băuturi alcoolice; beat. V. amețit, cherchelit. Ce-i cu dumneata, omule? Ai? Ești. băut? DUMITRIU, B. F. 48. Vizitiul era cam băut, ca unul ce stătuse la petrecerea de nuntă. SADOVEANU, F. J. 406. ◊ (Substantivat) Făceau și ei pe trudiții și pe băuții. PAS, L. I 67.