Definiția cu ID-ul 898314:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂTELÍȘȚE, băteliști, s. f. (Mold.) 1. Loc sau pămînt bătătorit (mai ales de vite); loc în care stau de obicei animalele (sălbatice). Animalele acestea [ciutele] se obișnuiesc cu locurile lor, au băteliștea lor. SADOVEANU, V. F. 131. Cunoștea toate pădurile, toate văgăunile, toate băteliștile sălbăticiunilor. SADOVEANU, O. I 271. 2. Loc de întîlnire, de adunare. Mai pasă de dă ochi cu mătușa Mărioara... și. chiar cu băieții și fetele din sat, mai ales duminica, la biserică, la horă, unde-i frumos de privit, și pe la scăldat, în cierul Cucului, unde era băteliștea flăcăilor și a fetelor. CREANGĂ, A. 51.