Definiția cu ID-ul 711021:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bắrcă, (bercă, bârcă), s.f. – Oaie cu lâna creață și măruntă: „Să-mi cumpere bârcă neagră, / Să-mi cos o chemeșă neagră” (Bilțiu 1990: 191). ♦ Bărcărie, „adăpost pentru oi în câmp”, toponim în Odești-Codru (Odobescu 1973). – Probabil din v. germ. brecha (< germ. Bruch „fragment”), prin intermediul unui cuv. sl. (DER); cf. srb. birka „oaie cu lâna creață” (Cihac), care ar putea proveni din rom. (DA cf. DER).