3 definiții pentru bălătruc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bălătrúc sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~uce / E: nct] (Reg) 1-2 Bucată de fier sau de piatră cu care se zdrobește bulgărele de sare. 3 (Fig) Copil mic și gras. 4 Sticlă (de băut) de formă triunghiulară.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bălătrúc (-curi), s. n. – Piuliță de pisat sare. Origine necunoscută. Folosit numai în Trans. de Nord-Vest.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bălătrúc s.n. (reg.) piatră rotundă de pisat sarea.

Intrare: bălătruc
bălătruc substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălătruc
  • bălătrucul
  • bălătrucu‑
plural
  • bălătrucuri
  • bălătrucurile
genitiv-dativ singular
  • bălătruc
  • bălătrucului
plural
  • bălătrucuri
  • bălătrucurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)