Definiția cu ID-ul 898005:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂLĂNÚȚ, -Ă, bălănuți,-e, adj. (Regional) Bălăior. Era subțirel, bălănuț, cu ochi albaștri, ș-avea chipul rotund și alb ca o fată. V. ROM. noiembrie 1953, 131.