Definiția cu ID-ul 1027388:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bădâu1 [At: HEM 2840 / V: ~dău / Pl: ~âi sm și ~âie sn / E: ns cf mg bödö] (Mol; psr) 1 sn Lemn cu care se sfărâmă cașul Cf bridididău, mătcă. 2 sm Ajutor al baciului. 3 sm Poreclă dată unui om molatic Si: trăncălău.