Definiția cu ID-ul 899365:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÎLCI, bîlciuri, s. n. 1. Tîrg mare ținut la anumite epoci ale anului și însoțit de spectacole și, petreceri; populare; iarmaroc. Bîlciul e mai ales o sărbătoare de întîlnire și de veselă petrecere. SLAVICI, la HEM. Azi e tîrg în orașul cutare, bîlci mare, numai un ceas de departe pînă acolo; haidați să mergem intr-acolo! REȚEGANUL, P. III 85. Se-ngrămădea lumea pentru bîlciul de a doua zi, marți. CARAGIALE, O. II 202. La malurile vadurilor stau carăle și căruțele adunate ca la bilei, cîte o săptămînă, așteptînd să scază apa, să poată trece. GHICA, S. XVII. 2. Fig. Hărmălaie, gălăgie, zăpăceală.