bâltan sn [At: VÎRCOL, V. / V: băl~ / Pl: ~e / E: baltă + -an] (Reg) Lac.

băltan sf vz bâltan

bătlan m. Mold. pasăre de baltă, numită în Muntenia stârc. [Pentru băltan = de baltă].

băltán și bîltán n., pl. e (d. baltă). Munt. vest. Băltoagă: eŭ semănaĭ (aruncaĭ) baniĭ în bîltan (ChN. I, 98).

bîltán V. băltan.