O definiție pentru bâdâdău
Explicative DEX
bâdâdău sn [At: COMAN, GL. / Pl: ~daie / E: ns cf bădădăi] (Reg) Loc pe care cresc buruieni mari, mai ales mărăcini, unde e greu de pătruns.
Intrare: bâdâdău
bâdâdău substantiv neutru
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bâdâdău, bâdâdaiesubstantiv neutru
- 1. Loc pe care cresc buruieni mari, mai ales mărăcini, unde e greu de pătruns. MDA2
etimologie:
- MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.