O definiție pentru bâcâială


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

BÂCÂIÁLĂ s. f. Tic-tac; sunetul clopoțelului. (din bâc)

Intrare: bâcâială
bâcâială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâcâia
  • bâcâiala
plural
genitiv-dativ singular
  • bâcâieli
  • bâcâielii
plural
vocativ singular
plural