O definiție pentru atârnătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atârnătu sf [At: HEM 2066 / Pl: ~ri / E: atârna + -tură] (Rar) 1-3 Atârnare (1-3). 4 (Nob) Spânzurare. 5-10 Atârnare (5-10). 11 Nehotărâre. 12 Lene. 13 Dependență. 14 Proveniență. 15 (Ccr) Obiect care atârnă (1).

Intrare: atârnătură
atârnătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atârnătu
  • atârnătura
plural
  • atârnături
  • atârnăturile
genitiv-dativ singular
  • atârnături
  • atârnăturii
plural
  • atârnături
  • atârnăturilor
vocativ singular
plural