3 definiții pentru asupriciune

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asupriciune sf [At: CORESI, ap. HEM 1936 / V: ~rec~ / Pl: ~ni / E: asupri + -ciune] (Înv) 1 Asuprire (1). 2 Nedreptățire. 3 Asuprire (3). 4 Prigonire. 5 Exploatare. 6 (înv) Constrângere. 7 (înv) Exagerare. 8 Asuprire (8). 9 (Imp) Chinuire.

ASUPRICIUNE f. 1 Apăsare, împilare, nedreptate: cu mare ~ împresurîndu-i moșiile și satele (IRG.) 2 Luare nedreaptă de bani, despuiere 3 Mai cu ~, mai mult decît se cade, peste măsură de mult, cu camătă [asupri].

Intrare: asupriciune
asupriciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asupriciune
  • asupriciunea
plural
  • asupriciuni
  • asupriciunile
genitiv-dativ singular
  • asupriciuni
  • asupriciunii
plural
  • asupriciuni
  • asupriciunilor
vocativ singular
plural
asupreciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asupreciune
  • asupreciunea
plural
  • asupreciuni
  • asupreciunile
genitiv-dativ singular
  • asupreciuni
  • asupreciunii
plural
  • asupreciuni
  • asupreciunilor
vocativ singular
plural