O definiție pentru asumptiv


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

asumptív adj. m., pl. asumptívi; f. sg. asumptívă, pl. asumptíve

Intrare: asumptiv
asumptiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asumptiv
  • asumptivul
  • asumptivu‑
  • asumpti
  • asumptiva
plural
  • asumptivi
  • asumptivii
  • asumptive
  • asumptivele
genitiv-dativ singular
  • asumptiv
  • asumptivului
  • asumptive
  • asumptivei
plural
  • asumptivi
  • asumptivilor
  • asumptive
  • asumptivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)