O definiție pentru astinomie
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
astinomie (astinomii), s. f. – Poliția urbană din București, creată în timpul ocupației rusești din 1807-12, paralel cu cea numită agie, și condusă de patru boieri de primă categorie; a fost reintrodusă în 1820-1. Ngr. ἀστυνωμία.
Intrare: astinomie
astinomie substantiv feminin
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |