2 definiții pentru ascuțitură
Explicative DEX
ascuțitură sf [At: CANTEMIR, ap. HEM 1841 / Pl: ~ri / E: ascuți + -tură] (Rar) 1-2 Ascuțire (1-2). 3 (Ccr) Partea ascuțită (1) a unui obiect. 4 (Îvp; îs) ~ de deal Vârf de deal.
ASCUȚITURĂ (pl. -turi) sf. Faptul de a ascuți.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: ascuțitură
ascuțitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: MDA2 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||