4 definiții pentru aricit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
aricit1 sn [At: HEM 1645 / Pl: ~uri / E: arici2] 1-2 Ariceală (1-2).
aricit2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 19/1 / Pl: ~iți, ~e / E: arici2] 1 (Reg; d. oameni) Ghemuit. 2 (Reg: d. păr) Zbârlit. 3 (Reg; d. păr) Creț. 4 (D. animale) Atins de ariceală Cf arici2 (3). 5 (Reg; d. vița de vie) Atinsă de arici1 (11). 6-7 (D. oameni) Bolnav de arici1 (12-13). 8 (Reg; d. om, animale) Slab din cauza bolii. 9 (Reg; d. plante) Ofilit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARICIT I. adj. 1 p. ARICI ¶ 2 Creț: Negru este-un cal urît Și la păr e ~ (TOC.) ¶ 3 🩺 Bolnav de ariciu ¶ 4 Pocit, necrescut normal din cauza unei boli, cînd a fost mic (RV.-CRG.) ¶ 5 ‡Plin de răni (în urma mușcăturilor de țînțar): sămăna cu pialea pilului, așia-i era pelița ~ă (DOS.). II. sbst. Faptul de a se arici.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
aricit, -ă, ariciți, -te adj. (înv. și pop.) 1. chircit, ghemuit, strâns 2. zbârlit 3. bolnav de „arici” (v.) 4. ofilit, slăbit
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |