ARHIERATICON sbst. ⛪ Cartea rituală care cuprinde toate liturghiile cu indicațiuni speciale despre cele ce are arhiereul de făcut în serviciul liturgic, fie pentru hirotonie, fie pentru ori-care act arhieresc liturgic, precum și toate rugăciunile de hirotonie care se fac pentru conferire de ranguri, duhovnicie, etc. [ngr. άρχιερατιχόυ].

arhieraticon s. n. Carte bisericească folosită de episcop la săvârșirea hirotoniilor sau la sfințirea bisericilor. [Var.: arhieratic s. n.] – Din gr. arhieratikon.