O definiție pentru argumentator

argumentatór, -oáre smf a [At: DA ms / Pl: ~i, – oare / E: argumenta + -tor] 1-2 (Persoană) care argumentează abuziv.

Intrare: argumentator
argumentator substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argumentator argumentatorul
plural argumentatori argumentatorii
genitiv-dativ singular argumentator argumentatorului
plural argumentatori argumentatorilor
vocativ singular
plural

O definiție încorporată

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

argumentatór s. m., pl. argumentatóri