2 definiții pentru arețar
AREȚÁR, arețari, s. m. (Reg.) Păstor care păzește areții. – Din areți (pl. lui arete) + suf. -ar.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
arețár sm [At: HEM 1544 / V: (îrg) -iu / Pl: ~i / E: areți + -ar] (Ban; Trs) Păstor de areți (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: arețar
arețar
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | arețar | arețarul |
| plural | arețari | arețarii | |
| genitiv-dativ | singular | arețar | arețarului |
| plural | arețari | arețarilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||