apropietor, ~oare [At: PSALT. SCH. 169/22 / V: (înv) ~iu, ~iător, (îrg) ~iătoriu, ~iitoriu / P: ~pi-e~ / Pl: ~ii, ~oare / E: apropia¹ + -(ă)tor] (Înv) 1-2 smf, a (În Biblie) (Persoană dușmănoasă) care se apropie¹ (1) (amenințător). 3 a Care are un grad mic.

apropiător, ~oare a, smf vz apropietor

apropiătoriu, ~ie a, smf vz apropietor

apropietoriu, ~orie a, smf vz apropietor

apropiitoriu, ~orie a, smf vz apropietor