APLICATĂ (LINGVISTICĂ ~) Ramură a lingvisticii* care se bazează pe conceptele și principiile lingvisticii teoretice, utilizate în descrierea unor domenii determinate. Într-o interpretare mai generală, lingvistica aplicată este reprezentată de orice descriere concretă a unei limbi (româna, franceza, italiana), mai ales atunci când se urmărește relația dintre normă* și uz. într-o interpretare mai strictă, lingvistica aplicată se limitează la câteva domenii: didactica limbilor, care urmărește aspecte ale predării unei anumite limbi sau relația dintre două limbi cu scopul învățării unei limbi străine; teoria traducerii, care are obiective și metode particulare aplicate relațiilor determinate dintre două limbi anume; lexicografia*, care interesează lingvistica aplicată* sub aspectul principiilor și tehnicilor de alcătuire a dicționarelor pentru a prescrie diverse tipuri de norme* privind utilizarea cuvintelor unei limbi. Una dintre interpretările cele mai stricte ale lingvisticii aplicate se referă la relațiile lingvisticii cu alte discipline științifice: psiholingvistica*, sociolingvistica, etnolingvistica, neurolingvistica* sau patologia limbajului (vezi AFAZIE). Lingvistica aplicată este prin excelență un domeniu al cercetărilor interdisciplinare. Vezi LINGVISTICĂ. A.B.V.