Definiția cu ID-ul 896630:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

APERTÚRĂ s. f. (cf. fr. aperture, lat., it. apertura): grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii sunetelor. Pentru unii lingviști particularitățile specific vocalice sunt în raport direct cu a. sunetelor emise (Nikolai Trubețkoi), în timp ce pentru alți lingviști toate sunetele pot fi clasate după gradul lor de deschidere (a. maximală corespunde vocalelor mediale a și ă și consoanelor velare c, g și lichide l, r).