O definiție pentru apeiron

APEIRÓN s. n. (fil.; la Anaximandru) element primar și cauză materială a lucrurilor, materie indeterminată și infinită (aerul, apa, focul și pământul). (< gr. apeiron)

Intrare: apeiron
apeiron
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apeiron apeironul
plural
genitiv-dativ singular apeiron apeironului
plural
vocativ singular
plural