3 definiții pentru antirrhinum


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANTIRRHINUM L., GURA LEULUI, fam. Scrophulariaceae. Gen originar din nordul Africii și Americii, în sudul Europei, cca 42 specii, anuale, bienale sau vivace, în funcție de epoca de semănat și condițiile climatice. Flori (corolă bilabiată cu baza dilatată, 4 stamine, 2 lungi, 2 scurte) cu o variație mare de culori, de la alb-curat la purpuriu-închis, dispuse terminal pe tulpini, în spice sau raceme. Fruct, capsulă.

Antirrhinum majus L. Plantă glabră, cu tulpini ramificate de jos, înalte de 25- 75 cm. Frunze superioare alterne, liniare și cele inferioare oblong-lanceolate. Flori mari, bilabiate, labiul superior cu 2 lobi, arcuit în afară, iar cel inferior cu 3 lobi, dispuse în spice glandulos-păroase, roșii-închis, lavand, roz-oranj, galbene și albe, la gît cu 2 macule albe. Frunze liniare, sesile, alterne, iar spre baza plantei opuse, pețiolate, oblong-lanceolate. Plantă înaltă pînă la 80 cm, ramificată de jos (Pl. 7, fig. 41).

L. purpurea (L.) Mill. (syn. Antirrhinum purpureum L.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori bleu-purpurii dispuse pe un spic erect, subțire, terminal, pe o tulpină înaltă pînă la 0,90 m, glabră, verde-cenușie. Frunze lanceolate, verzi-albăstrui-închis.

Intrare: antirrhinum
antirrhinum
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.