antigenă s. f. (biol.) Substanță care poate provoca formarea anticorpilor ◊ „În ceea ce privește celălalt tip de hepatită virotică, provocată de virusul b, transmis prin injecții sau transfuzii de sânge, care este identificat printr-un fel de «urmă» – antigena «Australia» – prof. Hilleman a arătat că vaccinurile fabricate din această antigenă au fost deja experimentate pe cimpanzei și se va trece la teste pe oameni.” Sc. 26 XII 74 p. 6. ◊ „[...] trei cercetători [...] din Moscova [...] au descoperit în mucoasa bucală o antigenă specifică: o proteină antiinfecțioasă secretată de pereții intestinelor. Proteina respectivă «semnalizează» afecțiunile stomacului și intestinelor încă în etapa lor latentă.” Sc. 24 X 81 p. 5; v. și R.l. 17 X 84 p. 6 (din fr. antigène; anti- este aici prescurtarea s.pl. anticorpi; DMN; FC II 52; DEX, DN3 – antigen)