2 definiții pentru anoetic
Explicative DEX
anoetic adj. (psih.) (stare a creierului în) care primește informații și senzații, dar fără a le înțelege sau a le prelucra intelectual. Din engl. anoetic.
ANOETIC, -Ă adj. (fil.) referitor la senzații și percepții, la trăiri subiective, individuale, la stări afective[1]. (cf. gr. noetikos, gânditor)
- Clarificare: e vorba de senzații și percepții care nu se materializează în gânduri și nici nu sunt prelucrate intelectual. — raduborza
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: anoetic
anoetic adjectiv
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
anoetic, anoeticăadjectiv
- 1. Referitor la senzații și percepții, la trăiri subiective, individuale, la stări afective. MDN '00
etimologie:
- noetikos, gânditor MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.