Arctous alpinus (L.) Niedenzu. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe cu reflexe roz, lungi de cca 4 mm. Frunze invers-lanceolate, crestate și cu perișori pe margini, cu nervuri reticulate, iar culoarea, mai întîi verde-proaspăt, toamna devine roșie. Fructele, de mărimea unui bob de mazăre, mai întîi roșii, apoi devin negre.

Aster alpinus L. Specie care înflorește primăvara-vara. Florile, așezate în calatidii, dispuse cîte una, terminal, pe tije înalte pînă la 25 cm. Diametrul calatidiilor pînă la 5 cm, cu florile discului tubulare, galbene, iar cele radiale albastre-violete, rareori roz sau albe. Foliolele involucrului lanceolate, de aceeași lungime, cu marginea ciliată. Frunze oblong-spatulate, îngustate în pețiol, margini întregi, cele bazale deseori dispuse în rozete, erecte. Plantă cu peri aspri. Tulpină erectă.

Dianthus alpinus All. Specie originară din Munții Alpi. înflorește vara-toamna. Flori cca 3 cm diametru (petale cu margini fimbriate la vîrf), roz-roșii, cu un inel central de pete ciclamen sau purpurii-închis, solitare. Plantă (cca 10 cm înălțime) gazonantă, perenă. Frunze ierbacee, înguste, formînd un covor.

Podocarpus alpinus Hook.f. Specie cu frunze liniare, 1-2 cm lungime cu un șanț longitudinal, așezate pe ramurile îndepărtate ale unei tufe stufoase.

Rumex alpinus L. Specie care înflorește vara. Flori verzui așezate în verticile, cu pedunculi lungi, grupate în spice reunite într-o paniculă, dispusă terminal pe tulpină. Frunzele inferioare lung-pețiolate, pețiolul canaliculat în partea de deasupra, ovate, la bază cordiforme și vîrf bont, cele superioare ovat-lanceolate și mai mici. Plantă perenă, viguroasă, ramificată.