O definiție pentru alativ


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alatív s. n.

Intrare: alativ
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alativ
  • alativul
  • alativu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • alativ
  • alativului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)