O definiție pentru ajutoritoriu

ajutoritoriu, ~oare a, smf [At: DOSOFTEI, V. S. 185/2 / V: (reg) agiu~, ~toare / Pl: ~ri, ~oare / E: ajutori + -(i)tor] (Iuz) 1-2 (Persoană) care ajutorează (1).

Intrare: ajutoritoriu
ajutoritoriu
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.