Definiția cu ID-ul 400663:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

afîna (afînéz, afînát) vb. – A face ca un material solid să fie mai puțin compact sau mai moale. Lat. *affēnāre, de la fēnum „fîn”; este operația care se face de obicei cu fînul ca să se usuce, cf. *fēnārev. fr. fener, fr. faner. DAR îl derivă direct de la fîn.