THELYPTERIS Schmîdel, TELIPTERIS, fam. Polypodiaceae. Gen răspîndit pe tot globul, 495 specii, frunze dublu-penate, vîrful și baza ascuțite, des pubescente, nervuri libere, simple. Sori pe nervuri, mici și rotunzi, rar prelungiți. Rizom tîrîtor sau erect cu solzi, des pubescent.

Thelypteris oreopteris (Ehrh.) Slosson [syn. Lastrea oreopteris (Ehrh.) Bory; Dryopteris oreopteris (Ehrh.) Maxon]. Plantă pînă la 1,10 m înălțime. Frunze în verticil, lunguieț-lanceolate, pînă la 0,62 m lungime, 15-20 cm lățime, verzi-deschis, pe partea inferioară cu glande mici, galbene. Segmentele de la bază sînt distanțate, spre mijloc mai dense, cu baza lată. Segmentele de ordinul II sînt nedentate, cu vîrf bont. Sori mici, așezați într-un șir dens, spre marginea frunzei. Rizom erect, pețioli solzoși.

Thelypteris palustris (A. Gray) Schott [syn. Lastrea thelypteris (L.) Bory; Dryopteris thelypteris (L.) A. Gray]. Specie cu frunze dublu-penate, verzi-deschis, pînă la 0,55 m lungime, 12 cm lățime, în tinerețe, pe partea inferioară, cu peri albi și glande galbene, mai tîrziu glabre. Segmentele aproape sesile și opuse. Frunzele fertile, au marginea rulată în jos. Sorii, pe marginea frunzelor. Pețiolii, pînă la 0,32 m lungime, la bază slab-pubescenți, pornesc dintr-un rizom subțire, tîrîtor, negru.