6 definiții pentru Simionescu

Enciclopedice

SIMIONESCU, Bogdan (n. 1948, Iași), chimist român. M. coresp. al Acad. (2000), prof. univ. la Iași. Studii și cercetări privind compușii macromoleculari semiconductori, fenomenele metacromatice induse de polimeri în soluții diluate de coloranți, sinteza precursorilor materiei vii în condiții abiotice simulate, procesele neconvenționale de polimerizare, copolimerii bloc și grefați etc.

SIMIONESCU, Cristofor I. (1920-2007, n. Dumbrăveni, jud. Suceava), chimist român. Acad. (1963), prof. univ. la Iași. Vicepreședinte al Acad. (1974-1990). Contribuții în domeniul chimiei produșilor macromoleculari naturali și sintetici și în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale („Chimia lemnului și a celulozei”, „Chimia stufului”, „Tratat de chimia compușilor macromoleculari”, „Fracționarea compușilor macromoleculari”). Monografii („Figuri de chimiști români”); eseuri („Gânduri”). Membru al mai multor societăți și academii științifice străine.

SIMIONESCU, Nicolae (1926-1995, n. București), medic român. Acad. (1991). Prof. univ. la București. Director (din 1973) al Institutului de Biologie și Patologie Celulară din București. Prof. la univ. Yale și Rockeffeler. Specialist în biologia și patologia glandelor celulară a sistemului cardiovascular și în biopatologia glandelor endocrine. Împreună cu Maya S., soția sa, a introdus termenii de „transcitoză” și „transcitoză mediată de receptor”. Lucrări: „Vascularizația organelor interne”, „Histogeneza cancerului tiroidian”, „Endothelial Cell Biology in Health and Disease”, „Endothelial Cell Dysfunction”.

SIMIONESCU, Mircea Horia (1928-2011, n. Târgoviște), scriitor român. Proză parodică și satirică, utilizând referința livrescă într-un sens demitizant (tetralogia „Ingeniosul bine temperat”; nuvele, schițe: „Banchetul”, „După 1900 pe la amiază”).

SIMIONESCU Ion Th. (1873-1944, n. sat Fântânele, jud. Bacău), geolog și paleontolog român. Acad. (1911), prof. univ. la Iași și București. Preșdinte al Acad. Române (1941-1944). Lucrări de paleontologie și de stratigrafie a diferitelor regiuni ale României („Studii geologice și paleontologice în Dobrogea”). Lucrări de popularizare a științelor naturii („Din viața Pământului”, „Flora României”, „Fauna României”).

SIMIONESCU-RÂMNICEANU, Marin (1883-1964), scriitor și istoric literar și de artă român. M. coresp. al Acad. (1919). Sub titlul „Propilee artistice” a lăsat mai multe studii de critică literară și de artă. Alte lucrări: „Istoria artelor. Scurtă expunere asupra evoluției stilurilor și a caracteristicilor celor mai însemnați artiști”, „București. Metropola culturii”, „Martirolog profan” (nuvele), „Libertate”.

Intrare: Simionescu
Simionescu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Simionescu
Exemple de pronunție a termenului „Simionescu” (7 clipuri)
Clipul 1 / 7