SCAEVOLA L., SCEVOLA, fam. Goodenidceae. Gen originar din Australia, insulele Oceanului Pacific, 83 specii, erbacee, arbuști sau semiarbuști, cu flori mici în axa frunzei, tub floral crestat pînă la bază, stamine libere, ovar cu 1-2 loji. Fruct cu 2 semințe.

MUCIUS SCAEVOLA, Caius, plebeu roman. Potrivit legendei, a încercat, în timpul asedierii Romei de către etrusci (508 î. Hr.), să-l ucidă pe regele acestora, Porsenna; neizbutind, și-a ars pe rug mâna dreaptă pentru a-i dovedi inamicului că nici o durere nu-i poate înfrânge dragostea de patrie. Actul său de bravură l-ar fi convins pe regele etrusc să încheie pace.

Scaevola attenuata U. Br. Specie care înflorește vara. Flori azurii, dispuse în, spice terminale, înfrunzite (corolă cca 2 cm lungime, pubescentă în interior). Frunze lat-lanceolate, rar dentate, pînă la 8 cm lungime, cele caulinare liniare. Arbust erect, pubescent, pînă la 75 cm înălțime.

Scaevola koenigii Vahl. Specie care înflorește în iul.-aug. Flori roșii-mat, dispuse în cimă helicoidală, în axa frunzei, pubescente, mai scurte decît frunzele. Frunze lunguiețe, invers-ovate, rotunjite, cu vîrf bont, pînă la 12 cm lungime, nedentate sau crenate, verzi-lucioase. Se cultivă în seră caldă.

Scaevola suaveolens R. Br. Specie care înflorește în iul.-aug. Flori bleu-ciel, parfumate, dispuse în spice terminale, pubescente. Frunze puțin cărnoase, invers-ovate sau lunguieț-spatulate, pînă la 8 cm, lungime, nedentate, pubescente. Arbust sau semiarbust cu ramuri îndepărtate sau pendente.