3 intrări

3 definiții


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PHYSOCARPUS Maxim., FIZOCARPUS, fam. Rosaceae. Gen originar mai ales din America, 13 specii, arbuști cu frunze 2-3 lobate, stipele mari. Flori hermafrodite (stamine numeroase fără inel la bază, 5 cârpele, rar 1-4) în corimb. Fruct pedunculat format din 5 folicule libere. Semințe lucioase, tari, nearipate.

Physocarpus amurensis Maxim. Specie care înflorește primăvara. Flori albe (cca 1,3 cm diametru), dispuse mai multe în raceme umbeliforme. Arbust, cca 1,4 m înălțime. Frunze ovate cu 3-5 lobi dublu-serați pe margini. Pedunculul, caliciul, ovarul și fructele sînt gri-alb-pîsloase. Este rezistentă la ger și fără pretenții față de sol.

Physocarpus opulifolius (L.) Maxim. (syn. Spiraea opulifolia L.). Specie care înflorește vara. Flori la început roz-pal apoi albe, cca 8 mm diametru, dispuse terminal pe lujeri, în corimbe. Frunze pețiolate, alterne, rotund-ovate, 3-lobate, lobii dublu-dințați cu vîrf ascuțit, stipele subțiri, caduce de timpuriu.Arbust, 3-4 m înălțime, scoarța tulpinilor roșiatică se exfoliază, lujeri glabri, muchiați Fructe roșii, glabre, umflate, cu semințe galbene, lucioase.

Intrare: Physocarpus (gen de plante)
Physocarpus (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Physocarpus
Intrare: Physocarpus amurensis
Physocarpus amurensis park  nomenclatura binară
compus
  • Physocarpus amurensis
Intrare: Physocarpus opulifolius
Physocarpus opulifolius park  nomenclatura binară
compus
  • Physocarpus opulifolius