Peruza f. oraș în Italia, pe lângă Tibru, la N. de Roma și la S. lacului de Peruza (anticul Trasimene): 71.500 loc. Universitate.

PERUGIA, oraș în centrul Italiei, situat pe râul Tiberina, la 137 km N de Roma, centru ad-tiv al reg. Umbria; 149,1 mii loc. (2001). Aeroport. Ind. alim. (dulciuri, paste făinoase), ceramică, textilă; mobilă. Vechi centru cultural. Universitate (1200, recunoscută 1308). Muzee. Galeria națională a Umbriei. Monumente: ruinele unor ziduri etrusce (sec. 4 î. Hr.), Arcul lui August (sec. 1 î. Hr.), porțile Marzia, San Pietro, bisericile San Angelo (sec. 5-6), de plan circular, San Prospero (sec. 8-9), San Pietro (sec. 9), San Domenico (1305, reconstruită în 1632), în care se află mormântul papei Benedict II, San Severo (1505, renovată în sec. 18, cu fresce de Rafael), catedrala San Lorenzo (1345-1490), oratoriul San Bernardino (1451-1461), Palatul vechii universități (1453-1483), construit după planurile arhitectului Gasparino di Antonio, Palatul pririlor (sec. 13-14), Collegio del Cambrio (1453-1457), Palatul Gallenga (1748-1758), Primăria / Palazzo Comunale (1293-1297, reconstruit în 1333-1335), Fontana di Piazza (c. 1278). Centrul școlii de pictură umbriene, remarcabile, mai ales prin operele lui Perugini, Pinturicchio ș.a. Întemeiat de umbrieni, a devenit unul din cele 12 orașe importante ale etruscilor (sec. 4 î. Hr.); cucerit de romani (310 î. Hr.), apoi de longobarzi (din 592), a intrat în componența statului papal (din 1540) și al Italiei unificate (1860).