2 definiții pentru Otilia


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Otilia Prenume feminin modern, împrumutat pe cale cultă din onomastica apuseană, Otilia este la origine un vechi nume pers. germanic Ottilia sau Odilia (cu hipoc. Ota, Tilly). Corespondente ale masc. Odil(o), nume de botez frecvente, răspîndite și de mare vechime (o sfîntă cu acest nume, celebrată mai ales în Alsacia, ar fi murit în anul 720) sînt la origine derivate diminutivale cu suf. -l-, frecvent mai ales în regiunile sudice (în nord predomină diminutivele antroponimice în -k-). Baza acestor formații este radicalul vechi germ. de sus Ot- sau Od-, întîlnit în numeroase compuse de aceeași origine (→ Edgar; Eduard) și apropiat de către specialiști de cuv. vechi germ. auda, „avere, bogăție”. Acest radical antroponimic, probabil la origine un hipoc. de la nume compuse, este bine reprezentat atît în țările de limbă germană (Otto sau Otho este unul dintre prenumele frecvente) cît și în Italia sau Franța (în onomastica italiană Oddone, o veche moștenire din epoca longobarzilor, are la bază forma latinizată Od(d)o, gen. Od(d)onis; din aceeași familie fac parte fr. Odelin, Odilon, Odon, Odet sau cunoscutele prenume fem. Odette și Odile și chiar Othello. Răspîndit pe cale cultă în epoca contemporană în întreaga Europă, Otilia a devenit mai frecvent la noi mai ales în ultimele decenii datorită cunoscutului roman al lui G. Călinescu, Enigma Otiliei.

CAZIMIR, Otilia (pseud. Alexandrei Gavrilescu) (1894-1967, n. sat Cotul Vameș, jud. Neamț), scriitoare română. Lirică elegiacă, sentimentalistă și discret umoristică („Lumini și umbre”). Proză de evocare („A murit Luchi”). Versuri pentru copii („Baba iarna intră-n sat”). Memorialistică („Prietenii mei scriitorii...”).

Intrare: Otilia
Otilia nume propriu
nume propriu (I3)
  • Otilia