mir⁷ sn vz mirt

MIRT, mirți, s. m. Arbust ornamental cu frunze alungite și persistente, cu flori mici, albe și parfumate, cultivat mai ales ca plantă ornamentală (Myrtus communis). – Din lat. myrtus, fr. myrte, germ. Myrte.

MIRT s. (BOT.; Myrtus communis) (înv.) mirsină.

MYRTUS L., MIRT, fam. Myrtaceae, gen originar din Australia, Noua Zeelandă, America de S, cu pînă la 105 specii, arbuști cu frunze întregi, opuse, pieloase, punctate, persistente. Flori (4-5 petale plate, 4-5 sepale imbricate, număr mare de stamine, stil filamentos), parfumate, solitare sau cîte două formînd un ciorchine scurt. Frunze mici, opuse, glabre, coriacee, ovate sau lanceolate. Fructe, bace globuloase, albastre- închis.

Myrtus bullata Banks et Soland., specie cu flori albe cu marginea roșiatică, 2 cm diametru, solitare, în axa frunze, numai pe plante mature. Frunze (cca 2-3 cm diametru) scurt-pețiolate, pieloase, verzi-roșietice, cu luciu metalic. Arboraș înalt pînă la 8 m în patrie și arbuști de cca 1,80 m în cultură, cu ramurile, pețiolii și pedunculii pubescenți. Fructe roșii-închis.

Myrtus communis L., specie care înflorește vara. Flori mici, albe. Frunze ovate sau lanceolate, glabre, opuse, persistente, scurt-pețiolate. Fructe, bace roșii. Arbust odorant, totdeauna verde, înalt pînă la 5 m.

Myrtus italica Mill., arbore de talie mică cu frunze ovate și flori albe.

Myrtus ugni Mol., specie cu flori albe, solitare. Fructe purpur-închis, lucioase. Frunze pieloase, ovat-oblonge, scurt-pețiolate, verzi-închis, lucioase. Arbust pînă la 1,50 m înalt, bogat ramificat cu lujeri pubescenți.