Mavrocordat m. familie fanariotă care a dat Turciei un dragoman în persoana lui ALEXANDRU MAVROCORDAT EXAPORITUL, sau Sfetnicul de taină al Sultanului; și 3 Domni Țărilor Române: (Nicolae), fiul lui Alexandru, primul Domn fanariot în Moldova (1711) și în Muntenia, unde domni în două rânduri între 1716-1730. ║ (Ioan), fratele celui precedent, Domn în Muntenia dela 1716-1719. ║ (Constantin), fiul lui Nicolae domni în cinci rânduri, între 1730-1769; el publică Reforma (1748), prin care se desființa rumânia, se instituiră judecători și se scutiră preoții de bir. ║ (Ioan), fratele lui Constantin, Domnul Moldovei (1744-1747).

MAVROCORDAT, familie de fanarioți originară din Chios, cu important rol politic și cultural în sec. 17-18. Înrudită cu boieri români. Mai importanți: 1. Alexandru M. (Exaporitul) (1641-1709), medic fiziolog și filozof. Prof. la Academia din Istanbul și mare dragoman al Porții Otomane (din 1673). A negociat Tratatul de Pace de la Karlowitz (1699). În „Instrumentul pneumatic al circulației sângelui” a susținut, printre primii, teoria lui W. Harvey cu privire la circulația sângelui. 2. Nicolae M., domn al Moldovei (1709-1710, 1711-1715) și al Țării Românești (1715-1716, 1719-1730). Fiul lui M. (1). Inaugurează regimul fanariot în Moldova și Țara Românească. A unit toate dările într-una singură, plătibilă în patru rate. În a doua domnie în Țara Românească, a reintrodus darea pe vii, pogonăritul și văcăritul. S-a îngrijit de dezvoltarea învățământului. 3. Ioan M., domn al Țării Românești (1716-1719). Fiul lui M. (1). Ca plenipotențiar al Imp. Otoman a tratat Pacea de la Passarowitz (1718) cu Imp. Habsburgic și cu Veneția. 4. Constantin M., domn al Țării Românești (1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1756-1758 și 1761-1763) și al Moldovei (1733-1735, 1741-1743, 1748-1749 și 1769). Fiul lui M. (2). a înfăptuit o serie de reforme (a justiției, a fiscalității, a armatei, a introdus salarizarea funcționarilor statului), prin care a încercat modernizarea statului, pe linia centralizării. Cea mai importantă reformă efectuată de el a fost cea socială, prin care s-a înfăptuit eliberarea personală a rumânilor (1746) și a vecinilor (1749) și a fgost introdusă claca (fixată la 12 zile pe an în Țara Românească și 24 de zile în Moldova). Preocupat de organizarea învățământului și și a activității tipografice. Din 1741 datează cea mai veche colecție de documente românești, publicată din inițiativa sa.